Legea privind protejarea patrimoniului arheologic

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 218

din  17.09.2010

privind protejarea patrimoniului arheologic

 

Publicat: 03.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 235-240     art Nr : 738
   

          Data intrarii in vigoare : 03.03.2011

  Patrimoniul arheologic este elementul esenţial care defineşte vechimea şi originalitatea culturii, a istoriei şi a tradiţiilor fiecărui popor, stat sau a unui spaţiu
cultural în raport cu alte popoare, state sau spaţii etnoculturale. Fiecare popor are obligaţia de a-şi păstra bunurile culturale şi de a le valorifica în beneficiul întregii
umanităţi.

    Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova – componentă de bază a patrimoniului cultural naţional, supus unor grave ameninţări de
degradare, atît ca urmare a intensificării procesului de realizare a proiectelor majore de amenajare complexă, de noi construcţii şi de exploatare a
terenurilor, cît şi din cauza riscurilor naturale, săpăturilor clandestine sau insuficienţei de informare a publicului – necesită a fi protejat, integrînd
organic politica de protejare a patrimoniului arheologic în politicile culturale, educaţionale, de mediu, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a
teritoriului, de administrare a terenurilor agricole, a solurilor şi a pădurilor.

    În scopul asigurării unui cadru juridic coerent pentru protejarea şi salvgardarea patrimoniului arheologic naţional, ajustat la
prevederile convenţiilor şi recomandărilor UNESCO şi ale Consiliului Europei referitoare la acest important domeniu, la care Republica Moldova este parte,

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII  GENERALE

   
Articolul 1.
Obiectul prezentei legi

    Prezenta lege reglementează regimul juridic general al
descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrimoniului
arheologic, parte componentă a patrimoniului cultural naţional.

    Articolul 2. Noţiuni de bază

    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

    a) patrimoniu arheologic – ansamblu de bunuri
materiale, apărute ca rezultat al activităţii umane din trecut, păstrate în
condiţii naturale la suprateran, subteran sau subacvatic, sub formă de situri
arheologice (aşezări, necropole, morminte izolate, tumuli, cetăţi, valuri,
construcţii, biserici, clădiri, anexe gospodăreşti etc.) sau bunuri mobile
(obiecte sau fragmente ale acestora), care, pentru a fi identificate şi
studiate, necesită aplicarea metodelor arheologice;

    b) regim juridic general al descoperirilor şi al
cercetării arheologice
– ansamblu de măsuri juridice, administrative,
financiare, tehnice şi ştiinţifice menite să asigure prospectarea,
identificarea, descoperirea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, paza,
întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor
în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, a clasării
acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;

    c) protejare a patrimoniului arheologic – sistem de
măsuri juridice şi administrative cu caracter restrictiv şi punitiv, care au
drept scop evidenţa, conservarea, păstrarea şi restaurarea patrimoniului
arheologic;

    d) cercetare arheologică – ansamblu de măsuri cu
caracter ştiinţific şi tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea,
decopertarea prin săpături arheologice sau aducerea la lumină prin alte metode,
investigarea, recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţifică, inclusiv
prin publicaţii, a patrimoniului arheologic;

    e) periegeză arheologică – investigaţie arheologică
de suprafaţă sau subacvatică care are drept scop identificarea unor vestigii
arheologice noi sau precizarea situaţiei siturilor deja cunoscute;

    f) cercetare arheologică preventivă – investigaţie
avînd drept scop studierea vestigiilor arheologice care sînt sau pot fi afectate
de factori umani sau naturali, cum ar fi:

    – lucrările de proiectare a unor noi construcţii, de
modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţii sau a dotărilor
tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavările, exploatările
de cariere, construcţiile de reţele magistrale, reţelele de telecomunicaţii,
amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, amenajările funciare,
lucrările de cercetare şi de prospectare a terenurilor (foraje şi excavări)
necesare efectuării studiilor geotehnice, precum şi orice alte lucrări care
afectează suprafaţa solului, subsolul sau fundul apelor curgătoare ori
stătătoare, indiferent dacă se execută în intravilanul sau în extravilanul
localităţii şi indiferent de forma de proprietate a terenului;

    – lucrările de restaurare sau de reconstrucţie parţială sau
totală a monumentelor istorice;

    – alunecările de teren, eroziunile solului etc.;

    g) cercetare arheologică de supraveghere
investigaţie care are drept scop monitorizarea şi intervenţiile arheologice
operative în siturile arheologice aflate în zonele de construcţii, de amenajări
teritoriale, precum şi în zonele cu monumente de arhitectură aflate în proces
de restaurare sau reconstrucţie;

    h) cercetare arheologică sistematică – investigaţie
arheologică de durată, executată în cadrul sitului arheologic în baza unui
program ştiinţific multianual;

    i) cercetare arheologică de salvare – cercetare
efectuată în regim de urgenţă în scopul salvării siturilor arheologice aflate
sub pericolul de a fi distruse de factori umani sau naturali;

    j) expertiză arheologică – evaluare ştiinţifică a
potenţialului arheologic al terenurilor şi a bunurilor mobile în scopul
fundamentării propunerilor ce ţin de protejarea şi cercetarea acestora şi, după
caz, de includere a lor în circuitul economic;

    k) descoperire arheologică – identificare, prin
intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, a obiectelor şi a altor
urme de activitate umană din trecut;

    l) descoperire arheologică întîmplătoare – depistare
a bunurilor de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunilor umane, altele decît
cercetarea arheologică specializată, sau a acţiunii factorilor naturali, care
conduc la modificări asupra mediului natural;

    m) tezaur arheologic/comoară – bun sau ansamblu de
bunuri mobile cu o deosebită valoare artistică şi/sau documentară, ascunse sau
îngropate în trecut, al căror proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut,
în condiţiile legii, dreptul de proprietate asupra lor, indiferent de faptul că
este vorba de o descoperire întîmplătoare sau în rezultatul unor cercetări
arheologice ori al unei anchete a organelor de drept sau că sînt obţinute
printr-o hotărîre judecătorească;

    n) zonă cu potenţial arheologic – teren în care
existenţa vestigiilor arheologice este documentată ştiinţific sau este
presupusă în baza unor date indirecte;

    o) zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat
teren în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri
din categoria celor prevăzute la lit. a);

    p) zonă cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător
– teren în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat în
mod neprevăzut ca urmare a unor acţiuni umane, altele decît cercetarea
arheologică atestată, cum ar fi: lucrările de construcţii, prospecţiunile
geologice, inclusiv teledetecţia, lucrările agricole, precum şi alte tipuri de
lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic, sau ca urmare a unor
acţiuni ale factorilor naturali, cum ar fi: seismele, alunecările de teren,
inundaţiile, eroziunile solului şi altele, şi în cazul cărora este necesară o
cercetare arheologică în vederea înregistrării şi valorificării ştiinţifice a
acestora;

    q) sit arheologic declarat zonă de interes naţional
zonă de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce
cuprinde siturile arheologice a căror cercetare ştiinţifică, protecţie şi
punere în valoare sînt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura
naţională şi internaţională prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau
imobile, care fac parte sau sînt propuse să facă parte din categoria „Tezaur al
patrimoniului cultural naţional mobil” sau, după caz, din categoria
monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial;

    r) zonă cu patrimoniu arheologic reperat – teren
delimitat în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza
informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau
subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din
patrimoniul cultural naţional. Pînă la finalizarea cercetării arheologice şi
luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a
descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau
istorice, instituite conform legii, sînt totodată şi zone cu patrimoniu
arheologic reperat;

    s) zonă de protecţie a siturilor arheologice – spaţiu
cu regim special de protecţie, stabilit perimetral în preajma sitului
arheologic pe o lăţime de la 50 la 200 m, în funcţie de tipul şi importanţa
obiectivului;

    t) bază de date a siturilor arheologice – bază de
date electronică în care sînt înregistrate informaţii despre siturile
arheologice incluse în Repertoriul arheologic naţional şi în Registrul
arheologic naţional;

    u) instituţie de profil arheologic – instituţie care
promovează şi realizează investigaţii arheologice sistematice şi dispune de cel
puţin un specialist titular în domeniul arheologiei cu grad ştiinţific de
doctor sau doctor habilitat, atestat în calitate de arheolog-expert;

    v) finanţator al cercetării arheologice – instituţie
publică sau privată, societate comercială sau organizaţie necomercială,
persoană fizică, care finanţează investigaţiile arheologice;

    w) arheolog profesionist – persoană cu studii
superioare sau postuniversitare de specialitate, atestată de către Comisia
Naţională Arheologică şi înregistrată în Registrul arheologilor din Republica
Moldova;

    x) autorizaţie de cercetare arheologică – document de
autorizare pentru efectuarea cercetărilor arheologice de teren, eliberat de
către Ministerul Culturii în baza deciziei Comisiei Naţionale Arheologice, ca
urmare a examinării solicitărilor venite în scris din partea instituţiilor de
profil arheologic din Republica Moldova.

Capitolul II

SISTEMUL DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

   
Articolul 3. Ierarhizarea sistemului de protejare a patrimoniului arheologic

    (1) Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului
arheologic în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

    (2) Parlamentul asigură cadrul legislativ pentru realizarea
politicii de stat privind protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului
arheologic, aprobă strategiile naţionale în domeniu şi finanţarea acestora de
la bugetul de stat.

    (3) Guvernul asigură realizarea politicii de stat în
domeniul protejării patrimoniului arheologic, aprobă cadrul normativ, planurile
de acţiuni şi programele de stat privind protejarea, conservarea şi restaurarea
patrimoniului arheologic.

    (4) Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei
publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea politicilor, a
strategiilor şi a normelor specifice în vederea protejării patrimoniului
arheologic naţional şi care asigură aplicarea în practică a acestora, precum şi
a programelor privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea
patrimoniului arheologic.

    (5) Agenţia Naţională Arheologică reprezintă instituţia
publică specializată, subordonată Ministerului Culturii, care realizează
politica de stat în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului
arheologic.

    (6) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul
întîi şi de nivelul al doilea cooperează cu autorităţile centrale de
specialitate, în condiţiile legii, în vederea întocmirii de programe privind
protejarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului arheologic. Pentru
îndeplinirea acestor programe, autorităţile administraţiei publice locale pot
prevedea în bugetele lor anuale mijloace pentru finanţarea sau cofinanţarea
activităţilor de salvgardare a patrimoniului arheologic. Totodată, autorităţile
administraţiei publice locale beneficiază în acest scop de transferuri cu
destinaţie specială din bugetul de stat, în condiţiile legii.

    (7) Academia de Ştiinţe a Moldovei elaborează şi pune în
aplicare programe de cercetare ştiinţifică şi de salvare a siturilor
arheologice; propune şi realizează, în colaborare cu Ministerul Culturii, cu
autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii de cercetare,
măsuri şi programe de stat privind protejarea, conservarea, restaurarea şi
valorificarea siturilor arheologice; în comun cu alte instituţii de profil
arheologic, anual, pune la dispoziţia Ministerului Culturii date privind
siturile arheologice nou-descoperite, care sînt luate la evidenţa de stat în
modul corespunzător.

    (8) Autorităţile publice centrale, instituţiile de
specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale
colaborează şi răspund conform legii de activitatea de protejare a
patrimoniului arheologic.

    (9) Persoanele fizice şi juridice care, prin acţiunile lor,
pot afecta direct sau indirect siturile arheologice sau zonele cu potenţial
arheologic sînt obligate să-şi coordoneze activităţile preconizate cu Ministerul
Culturii prin prezentarea spre avizare a tuturor proiectelor ce preconizează
intervenţii asupra solului şi subsolului, în scopul de a evita deteriorarea sau
distrugerea patrimoniului arheologic.

    (10) Lucrările de inspectare şi de salvare a siturilor
arheologice care se află în zonele de construcţii noi, de amenajare a
terenurilor şi orice alte lucrări care afectează solul în adîncime vor fi
finanţate din contul organizaţiilor/instituţiilor care intenţionează să
efectueze aceste lucrări, conform legislaţiei în vigoare.

    (11) Săpăturile arheologice se realizează în condiţiile
prezentei legi de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în
Registrul arheologilor din Republica Moldova, potrivit prevederilor
Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică aprobat de
Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice, cu
respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi conform
Codului deontologic al arheologilor din Republica Moldova.

    Articolul 4.  Clasarea şi protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic

    (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sînt parte integrantă
a patrimoniului cultural naţional şi sînt clasate şi protejate ca bunuri de
patrimoniu cultural naţional mobil sau imobil.

    (2) Persoana care a descoperit întîmplător materiale
arheologice sau administratorul terenului în care s-a făcut descoperirea
arheologică întîmplătoare este obligat, în termen de cel mult 48 de ore din
momentul descoperirii, să aducă la cunoştinţa autorităţii administraţiei
publice locale acest fapt şi să predea materialele găsite. Autoritatea
administraţiei publice locale este obligată să asigure paza descoperirii şi să
informeze oficial, în termen de cel mult 24 de ore, Ministerul Culturii.

    Articolul 5.  Mecanisme de protejare a patrimoniului arheologic

    (1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor cu patrimoniu
arheologic din zonele definite la art. 2 se înţelege adoptarea măsurilor
ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor
descoperite întîmplător sau ca urmare a cercetării arheologice pînă la clasarea
bunurilor respective sau pînă la finalizarea cercetării arheologice, prin
instituirea de către Agenţia Naţională Arheologică de obligaţii în sarcina
proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra
terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic
respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea activităţilor umane,
inclusiv a celor autorizate anterior.

    (2) Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin
care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic
poate fi restituit activităţilor umane curente ca urmare a finalizării
cercetării de specialitate sau a distrugerii acestuia. Descărcarea de sarcină
arheologică este obligatorie în cazul construcţiilor pentru care se solicită
autorizaţie de construire.

    (3) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă
actul administrativ emis în condiţiile prezentei legi, prin care se anulează
regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care au fost
evidenţiate bunuri arheologice.

    (4) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este
emis de către Ministerul Culturii, în baza propunerii Agenţiei Naţionale
Arheologice, la cererea în scris a beneficiarului lucrărilor preconizate.

    (5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic cunoscut şi
cercetat, regimul de protecţie este reglementat de legislaţia privind protecţia
monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul
cultural naţional.

    (6) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi
instituite conform legii, beneficiază de protecţia acordată zonelor ocrotite,
precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta lege.

    (7) Proiectele de construcţie sau de alt gen ce presupun
intervenţii asupra solului în zonele cu patrimoniu arheologic sînt avizate de
către Ministerul Culturii în baza expertizei Agenţiei Naţionale Arheologice.

    (8) Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător se
delimitează în perimetrul locului descoperirii arheologice întîmplătoare, după
caz:

    a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul
autorizaţiei de construire;

    b) pe o rază de 50 de metri de la locul descoperirii, în
cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a
altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire ori în cazul
descoperirilor întîmplătoare, inclusiv de tezaure;

     c) pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea
distructivă a unor factori naturali.

    (9) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat
întîmplător, în interiorul zonei delimitate conform alin. (8) se instituie
temporar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, din momentul
descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii
regimului de protecţie, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi
zonele cu potenţial arheologic.

    (10) Pînă la descărcarea de sarcină arheologică, terenul
care face obiectul cercetării este ocrotit ca sit arheologic conform legii.

    (11) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat
întîmplător, pînă la descărcarea de sarcină arheologică, se întrerup lucrările
de construcţie sau de alt gen ce presupun intervenţii asupra solului, în scopul
efectuării cercetărilor arheologice de salvare.

    (12) Normele privind procedurile şi standardele arheologice
se stabilesc prin ordin al ministrului culturii, la recomandarea Comisiei
Naţionale Arheologice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi se
aplică tuturor tipurilor de cercetare arheologică.

    (13) Toate etapele cercetării arheologice sînt parte
integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică, aşa cum este definită de
legislaţia de profil.

    (14) Cercetările arheologice constînd din inventariere,
prospectare, săpături, supraveghere şi intervenţii asupra materialului
arheologic vor fi întreprinse conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza
arheologică.

    (15) Cercetările arheologice se realizează în baza
autorizaţiei de cercetare arheologică, conform unui proiect avizat de către
Comisia Naţională Arheologică şi se finalizează cu rapoarte ştiinţifice
elaborate conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică.

    (16) Cercetările arheologice în fondul ariilor naturale
ocrotite de stat se efectuează cu avizul autorităţii administraţiei publice
centrale de mediu.

    (17) Cercetările arheologice preventive sînt parte componentă
a strategiilor de dezvoltare economico-socială durabilă, de dezvoltare a
mediului, de urbanism şi amenajare a teritoriului, de dezvoltare a turismului
atît la nivel naţional, cît şi local.

    (18) Utilizarea detectoarelor de metale şi a altor mijloace
de teledetecţie, cercetarea geofizică şi aeriană în siturile arheologice şi în
zonele cu potenţial arheologic sînt permise numai în scopuri de cercetare
ştiinţifică, în baza autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii.

    Articolul 6. Cercetarea arheologică preventivă

    (1) În cazul executării lucrărilor de construire,
modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţie, de curăţare a
lacurilor, de construire a tuturor tipurilor de conducte, de plantare a
pădurilor, a livezilor, a viilor şi în cazul executării altor lucrări agricole
sau de ameliorări funciare, de construire a clădirilor private sau de stat, de
executare a excavărilor, inclusiv exploatări de cariere, dotări
tehnico-edilitare subterane sau subacvatice, care pot deteriora patrimoniul
arheologic, investitorii persoane fizice ori juridice de drept public sau
privat, instituţiile de proiectare, alte instituţii private sau de stat,
instituţiile publice finanţatoare au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale
Arheologice efectuarea unui control preventiv în ceea ce priveşte
prezenţa/lipsa vestigiilor arheologice şi avizarea proiectelor lucrărilor
prevăzute.

    (2) Investitorii persoane fizice ori juridice de drept
public sau privat finanţatoare ale proiectelor, în limitele alocaţiilor
aprobate, finanţează:

    a) prospectarea arheologică a zonei incluse în proiect;

    b) cercetarea arheologică preventivă, în cazul identificării
vestigiilor arheologice în zona afectată de lucrări;

    c) cercetarea arheologică de supraveghere pe întreaga durată
a lucrărilor, în cazul zonelor cu potenţial arheologic;

    d) conservarea şi punerea în valoare, după caz, a
descoperirilor arheologice din zona afectată de lucrări.

    Articolul 7. Cadastrul arheologic

    (1) Cadastrul arheologic reprezintă sistemul de evidenţă de
stat a siturilor arheologice şi a zonelor cu patrimoniu arheologic, elaborat în
baza Registrului arheologic naţional, care conţine date referitoare la
amplasamentul, statutul juridic, regimul de protecţie şi zona de protecţie a acestora.
Cadastrul arheologic este aprobat de Guvern.

    (2) Instituirea, administrarea şi dezvoltarea cadastrului
arheologic sînt de competenţa Agenţiei Naţionale Arheologice şi se finanţează
de la bugetul de stat.

    (3) Cadastrul arheologic este parte a cadastrului bunurilor
imobile din Republica Moldova.

    Articolul 8.  Exercitarea dreptului de proprietate asupra patrimoniului arheologic

    (1) Toate bunurile patrimoniului arheologic, ca parte
integrantă a patrimoniului cultural naţional, aparţin domeniului public al
statului, indiferent de tipul de proprietate asupra terenului în care acestea
sînt situate sau din care au fost recuperate, şi sînt protejate de lege.

    (2) Condiţiile exercitării dreptului de proprietate asupra
patrimoniului arheologic, inclusiv restricţiile stabilite prin prezenta lege,
sînt obligatorii şi se extind asupra tuturor subiecţilor dreptului de
proprietate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare.

    (3) Bunurile patrimoniului arheologic sînt inalienabile,
insesizabile şi imprescriptibile.

    (4) Dreptul de a dispune de patrimoniu arheologic este
exercitat de Guvern, prin intermediul Ministerului Culturii.

    (5) Consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, comunale şi
săteşti exercită dreptul de a dispune de terenurile cu patrimoniu arheologic
aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare
(raion, municipiu, oraş, comună, sat).

    (6) Dreptul de a dispune de terenurile cu patrimoniu
arheologic imobil aflat  în proprietate privată este exercitat de către
proprietarul terenului, cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi.

    (7) Patrimoniul arheologic care nu are proprietar sau al
cărui proprietar nu este cunoscut trece în proprietatea statului în modul
stabilit de legislaţia în vigoare.

    (8) Toate bunurile arheologice imobile şi mobile sînt luate
la evidenţa de stat.

    Articolul 9. Regimul juridic al terenurilor cu patrimoniu arheologic

    (1) Terenurile cu patrimoniu arheologic din domeniul public
al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi înstrăinate,
dar pot fi date în folosinţă. Toate actele juridice sau acţiunile care, în mod
direct ori indirect, violează dreptul de proprietate publică asupra terenurilor
cu patrimoniu arheologic sînt lovite de nulitate absolută.

    (2) Terenurile cu patrimoniu arheologic aflate în
proprietate privată pot fi vîndute, donate sau înstrăinate în corespundere cu
legislaţia în vigoare, cu notificarea prealabilă obligatorie a Ministerului
Culturii şi stabilirea pentru deţinătorii de teren, în contractele de
vînzare-cumpărare a terenurilor respective, a responsabilităţilor de protecţie
a patrimoniului arheologic. La vînzarea-cumpărarea terenurilor cu patrimoniu
arheologic, statul are dreptul de preemţiune.

    (3) În caz de conflict armat, bunurile patrimoniului
arheologic sînt protejate conform convenţiilor internaţionale, care prevăd
pedeapsa pentru furtul, jefuirea şi distrugerea lor.

    Articolul 10.  Regimul juridic al patrimoniului arheologic

    (1) Proprietarii terenurilor cu situri arheologice, precum
şi titularii  dreptului de administrare a acestora, au obligaţia de a
permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii în vederea
cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic şi de a asigura
măsurile de protecţie şi de pază a bunurilor patrimoniului arheologic conform
legii.

    (2) Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice
înscrise în Registrul arheologic naţional, proprietarii sau arendaşii
terenurilor cu patrimoniu arheologic aflate în proprietate privată sînt
îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate
pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care
se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin
metodologia aprobată de Guvern.

    (3) Aducerea terenului la condiţia iniţială revine
finanţatorului cercetării arheologice.

    Articolul 11.  Regimul juridic al tezaurelor/comorilor descoperite

    (1) În cazul descoperirii unui tezaur/unei comori, acestea
sînt transmise în proprietatea statului în termen de cel mult 72 de ore din
momentul descoperirii. Proprietarul terenului în care a fost descoperit
tezaurul/comoara, precum şi descoperitorul au dreptul la o recompensă conform
prevederilor din Codul civil al Republicii Moldova.

    (2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică
persoanelor care au efectuat, în condiţiile legii, inclusiv în cadrul
exercitării obligaţiilor de serviciu, în interesul unor terţi, cercetări
arheologice şi alte investigaţii legale în urma cărora a fost descoperit
tezaurul/comoara.

Capitolul III

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

   
Articolul 12.  Autorităţile publice cu atribuţii în domeniul protejării patrimoniului arheologic

    (1) Ministerul Culturii îşi exercită atribuţiile în domeniul
protejării patrimoniului arheologic direct sau prin instituţiile şi structurile subordonate.

    (2) Atribuţiile de bază ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului arheologic sînt următoarele:

    a) elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor
naţionale în domeniul protejării, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului arheologic;

    b) implementarea, prin instituţiile şi structurile
specializate subordonate, a politicii de stat şi a strategiei naţionale în
domeniul protejării, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului arheologic;

    c) elaborarea normelor şi metodologiilor specifice, precum şi monitorizarea respectării prevederilor legale în domeniu;

    d) monitorizarea procesului de implementare a legislaţiei
privind protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului arheologic;

    e) asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin
convenţiile internaţionale referitoare la protejarea patrimoniului arheologic la care Republica Moldova este parte;

    f) înaintarea propunerilor privind ajustarea la tratatele
internaţionale a cadrului juridic existent în domeniul protejării patrimoniului cultural.

    (3) În scopul promovării unei politici durabile în domeniul
protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii:

    a) creează Comisia Naţională Arheologică, ca organ
consultativ  în domeniu, şi asigură activitatea ei;

    b) elaborează şi actualizează, la propunerea Comisiei
Naţionale Arheologice, standardele şi procedurile arheologice, aprobă
Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică, Codul deontologic al
arheologilor din Republica Moldova şi monitorizează respectarea acestora;

    c) eliberează, la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice,
autorizaţii de cercetare arheologică pentru periegeze arheologice, săpături
arheologice preventive, supraveghere arheologică şi săpături arheologice
sistematice;

    d) elaborează modele de cerere de autorizaţie, certificate, avize şi fişe tehnice necesare cercetării arheologice;

    e) aprobă metodologia de planificare, executare şi control privind săpăturile arheologice preventive;

    f) stabileşte un sistem de norme privind calculele estimative în cercetarea arheologică;

    g) supraveghează şi verifică lucrările de conservare şi
restaurare, rezervîndu-şi dreptul de a le întrerupe în caz de nerespectare a prevederilor legii şi a normelor tehnico-ştiinţifice;

    h) coordonează programul anual de cercetări arheologice din Republica Moldova;

    i) instituie Registrul arheologilor din Republica Moldova şi asigură actualizarea lui periodică;

    j) coordonează inspecţia arheologică la nivel naţional;

    k) aprobă listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;

    l) administrează dosarele de clasare a siturilor arheologice în Registrul arheologic naţional;

    m) avizează documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului care cuprinde situri arheologice sau zone cu potenţial arheologic;

    n) asigură editarea anuală a Buletinului Comisiei Naţionale Arheologice;

    o) organizează, în comun cu alte instituţii de specialitate, sesiunea anuală de rapoarte arheologice;

    p) formează colecţiile arheologice naţionale şi asigură condiţii adecvate de păstrare a acestora;

    q) formează arhiva de rapoarte arheologice şi documentaţie arheologică de teren, asigură condiţii adecvate de păstrare şi de exploatare a
acesteia;

    r) înregistrează şi monitorizează colecţiile private de bunuri arheologice.

    Articolul 13. Comisia Naţională Arheologică

    (1) Comisia Naţională Arheologică este un organ consultativ,
care reprezintă autoritatea ştiinţifică în domeniul ocrotirii patrimoniului
arheologic şi activează pe lîngă Ministerul Culturii.

    (2) Comisia Naţională Arheologică elaborează şi propune Ministerului
Culturii spre aprobare planuri de acţiuni pentru implementarea strategiilor,
politicilor şi programelor naţionale privind protejarea, cercetarea şi
valorificarea patrimoniului arheologic.

    (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei
Naţionale Arheologice este aprobat prin ordin al ministrului culturii.

    (4) Comisia Naţională Arheologică are următoarele atribuţii:

    a) elaborează recomandările de rigoare privind strategiile
şi politicile din domeniul evidenţei, clasării, ocrotirii, cercetării,
valorificării şi administrării patrimoniului arheologic naţional;

    b) efectuează expertiza investigaţiilor arheologice de teren
din Republica Moldova şi a calităţii rapoartelor arheologice;

    c) decide şi înaintează spre aprobare ministrului culturii
propuneri pentru eliberarea autorizaţiilor nominale de săpături arheologice
sistematice şi de salvare pe teritoriul Republicii Moldova;

    d) propune spre aprobare Ministerului Culturii normele şi
metodologiile din domeniul cercetării arheologice;

    e) elaborează şi propune ministrului culturii spre aprobare
Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică şi Codul deontologic
al arheologilor din Republica Moldova;

    f) avizează metodologia de clasare a siturilor arheologice
în Registrul arheologic naţional, care se aprobă prin ordin al ministrului
culturii;

    g) avizează listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;

    h) avizează metodologia elaborării şi administrării Repertoriului arheologic naţional şi Registrului arheologic naţional;

    i) avizează actualizarea Registrului arheologic naţional;

    j) avizează şi propune spre aprobare ministrului culturii Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova;

    k) efectuează atestarea specialiştilor pentru a fi înscrişi
în Registrul arheologilor din Republica Moldova şi propune deciziile respective spre aprobare ministrului culturii;

    l) avizează studiile de fundamentare pentru definirea,
instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite care cuprind patrimoniu arheologic;

    m) avizează instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite care cuprind patrimoniu arheologic şi le propune spre aprobare ministrului culturii;

    n) propune autorităţilor publice centrale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;

    o) reprezintă Republica Moldova în cadrul organismelor internaţionale similare de specialitate;

    p) avizează planul cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice moldovene pe teritoriul altor state;

    q) examinează contestaţiile din domeniul său de competenţă;

    r) îndeplineşte alte atribuţii din domeniu în condiţiile legii.

    Articolul 14. Agenţia Naţională Arheologică

    (1) Pentru realizarea politicii statului în domeniul
protejării şi valorificării patrimoniului arheologic, Guvernul creează Agenţia
Naţională Arheologică.

    (2) Agenţia Naţională Arheologică este o instituţie publică
autonomă, cu statut de persoană juridică distinctă şi buget separat, 
subordonată Ministerului Culturii.

    (3) Activitatea Agenţiei Naţionale Arheologice se finanţează
de la bugetul de stat, din prestări de servicii şi din alte mijloace intrate
legal în posesia instituţiei. Bugetul Agenţiei se formează anual şi este
coordonat cu Ministerul Culturii.

    (4) Agenţia Naţională Arheologică îşi exercită atribuţiile
în corespundere cu prezenta lege şi cu Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Agenţiei Naţionale Arheologice.

    (5) Regulamentul, structura şi efectivul-limită al Agenţiei
Naţionale Arheologice se aprobă prin hotărîre de Guvern.

    (6) Agenţia Naţională Arheologică este administrată de un
director general, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii, prin ordin
al ministrului culturii.

    (7) Directorul general al Agenţiei Naţionale Arheologice are
în subordinea sa un director general adjunct, numit şi eliberat din funcţie
prin ordin al ministrului culturii.

    (8) Agenţia Naţională Arheologică are următoarele atribuţii
de bază:

    a) implementează strategiile, politicile şi programele
naţionale privind protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic;

    b) elaborează studii de fundamentare pentru definirea,
instituirea şi delimitarea zonelor ocrotite ce cuprind patrimoniu arheologic;

    c) elaborează planurile de management ale siturilor arheologice;

    d) administrează siturile arheologice din Republica Moldova;

    e) efectuează inspecţia arheologică la nivel naţional;

    f) coordonează cu instituţiile de profil arheologic şi cu
autorităţile administraţiei publice locale activităţile de valorificare a
siturilor arheologice;

    g) realizează, în colaborare cu instituţiile de cercetare,
activităţile de salvare a siturilor arheologice;

    h) administrează, deţine şi completează anual, în baza informaţiilor oferite de instituţiile de profil:

    – Repertoriul arheologic naţional, baza de date a siturilor arheologice din Republica Moldova;

    – Registrul arheologic naţional;

    – Registrul arheologilor din Republica Moldova;

    i) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Registrul arheologic naţional;

    j) elaborează, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a
Moldovei, listele siturilor arheologice propuse pentru clasare;

    k) elaborează, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a
Moldovei, metodologia întocmirii şi administrării Repertoriului arheologic
naţional şi Registrului arheologic naţional;

    l) elaborează Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova;

    m) efectuează, contra plată, în scopul descărcării de
sarcină arheologică, expertiza ştiinţifico-tehnică a tuturor proiectelor de
construcţii, amenajare sau modificare a terenurilor şi stabileşte termenele,
modul şi costurile necesare pentru efectuarea săpăturilor arheologice preventive;

    n) organizează şi, după caz, efectuează, contra plată,
cercetări arheologice preventive, de salvare şi de supraveghere;

    o) avizează, în baza referatelor de specialitate, lucrările
ce urmează a fi efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;

    p) avizează documentaţia de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, care cuprinde situri arheologice sau zone cu patrimoniu
arheologic reperat;

    q) asigură supravegherea ştiinţifică a lucrărilor la care au
fost consemnate descoperiri arheologice întîmplătoare, declanşînd, după caz,
procedurile de clasare prevăzute de lege;

    r) face propuneri privind eliberarea certificatului de
descărcare de sarcină arheologică în cazul siturilor arheologice distruse sau aflate
sub pericolul de a fi distruse;

    s) pune la dispoziţia autorităţii administraţiei publice
locale date complete privind siturile arheologice aflate pe teritoriul
administrativ al acesteia; instruieşte autoritatea administraţiei publice
locale în probleme ce ţin de protecţia şi valorificarea patrimoniului
arheologic.

    Articolul 15. Repertoriul arheologic naţional

    (1) Repertoriul arheologic naţional cuprinde lista tuturor
siturilor arheologice descoperite pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a
siturilor demolate în timpul investigaţiilor de specialitate ori distruse de
factori naturali sau antropici.

    (2) Repertoriul arheologic naţional, pe suport de hîrtie şi
în formă electronică, este elaborat şi administrat de către Agenţia Naţională
Arheologică potrivit Regulamentului privind Repertoriul arheologic naţional,
aprobat prin ordin al ministrului culturii.

    (3) Repertoriul arheologic naţional este elaborat în baza
datelor ştiinţifice publicate, a celor de arhivă, precum şi a datelor ştiinţifice
recente, oferite de către instituţiile de profil arheologic.

    (4) Specialiştii în domeniul arheologiei şi instituţiile de
profil arheologic sînt obligate să prezinte anual Agenţiei Naţionale
Arheologice date privind siturile arheologice nou-descoperite, fiind respectate
drepturile de autor ale cercetătorilor conform legislaţiei în domeniul
protecţiei dreptului de autor.

    (5) Repertoriul arheologic naţional cuprinde texte, imagini,
date cartografice, topografice şi ştiinţifice, precum şi orice alte informaţii
privind:

    a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat,
zonele cu potenţial arheologic necercetat şi, pe măsură ce acestea devin
cunoscute, zonele al căror potenţial arheologic devine cunoscut întîmplător;

    b) siturile arheologice în care s-au efectuat sau sînt în
curs de desfăşurare cercetări arheologice;

    c) datele provenite din fişele de evidenţă a bunurilor
mobile descoperite în zonele cu potenţial arheologic prevăzute la lit. a) şi
siturile arheologice prevăzute

la lit. b).

    (6) Repertoriul arheologic naţional se reactualizează anual
în baza informaţiilor oferite de către specialişti şi instituţii de profil
arheologic ca rezultat al noilor descoperiri arheologice întîmplătoare, al
cercetării arheologice sistematice şi al periegezei arheologice.

    Articolul 16. Registrul arheologic naţional

    (1) Registrul arheologic naţional cuprinde lista siturilor
arheologice existente, de importanţă naţională şi internaţională, incluse în
Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

    (2) Registrul arheologic naţional este elaborat în baza
Repertoriului arheologic naţional de către Agenţia Naţională Arheologică, în
colaborare cu instituţiile de profil arheologic, şi aprobat de Parlament în
modul stabilit.

    (3) Registrul arheologic naţional este administrat de către
Agenţia Naţională Arheologică.

    (4) Registrul arheologic naţional se reactualizează periodic
de către Parlament în baza propunerilor înaintate de Ministerul Culturii.

    Articolul 17. Registrul arheologilor din Republica Moldova

    (1) Registrul arheologilor din Republica Moldova cuprinde
lista arheologilor profesionişti din Republica Moldova care, în conformitate cu
categoria deţinută, au dreptul să realizeze periegeze arheologice, cercetări
arheologice preventive, de supraveghere sau sistematice.

    (2) În conformitate cu calificarea atinsă, arheologul poate
fi atestat la următoarele categorii profesionale: debutant, specialist şi
expert. Arheologul atestat este salarizat în corespundere cu legislaţia în
vigoare.

    (3) Atestarea arheologilor pentru categoriile profesionale
se efectuează de Ministerul Culturii la propunerea Comisiei Naţionale
Arheologice.

    (4) Registrul arheologilor din Republica Moldova este
aprobat de Ministerul Culturii şi administrat de Agenţia Naţională Arheologică
potrivit unui regulament aprobat prin ordin al ministrului culturii.

Capitolul IV

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

   
Articolul 18. 
Atribuţiile principale ale autorităţilor administraţiei publice locale

    În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei
publice locale au următoarele atribuţii principale:

    a) cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu
responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea
în aplicare şi urmărirea respectării deciziilor acestora;

    b) asigură protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca
urmare a cercetărilor arheologice sistematice sau preventive şi a
descoperirilor arheologice întîmplătoare aflate pe terenurile proprietate
publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi pot participa la
cofinanţarea acestor activităţi, în condiţiile legii;

    c) colaborează cu persoane fizice sau juridice de drept
public ori privat pentru finanţarea cercetării şi punerea în valoare a
descoperirilor arheologice;

    d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării
de sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice
pentru care sînt ordonatori principali de credite, prevăzînd distinct sumele
necesare în acest scop în bugetele lucrărilor pe care le finanţează;

    e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi
urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind
protejarea patrimoniului arheologic; aprobă documentaţia de urbanism şi de
amenajare a teritoriului, în conformitate cu avizele de specialitate emise de
instituţiile şi subdiviziunile Ministerului Culturii, şi elaborează sau
modifică astfel de documentaţie în scopul stabilirii măsurilor de protecţie a
patrimoniului arheologic evidenţiat întîmplător, potrivit legii;

    f) colaborează cu Agenţia Naţională Arheologică, transmiţînd
acesteia informaţii actualizate cu privire la cererile pentru emiterea
autorizaţiei de construire în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;

    g) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor
aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;

    h) întreprind măsurile administrative corespunzătoare şi
notifică proprietarilor de terenuri cu patrimoniu arheologic, precum şi
titularilor dreptului de administrare a acestora, obligaţiile ce le revin
pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice întîmplătoare.

    Articolul 19. Atribuţii specifice

    În domeniul protejării patrimoniului arheologic situat pe
terenurile unităţii administrativ-teritoriale, primarul, în limitele
teritoriului administrat, are următoarele atribuţii specifice:

    a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi
sistarea oricăror lucrări de construire/desfiinţare a construcţiilor în cazul
descoperirii de vestigii arheologice, anunţă, în cel mult 48 de ore,
instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii despre aceasta,
organizează paza descoperirilor arheologice întîmplătoare pînă la preluarea
acestora de către specialiştii abilitaţi;

    b) eliberează, în baza şi în conformitate cu avizul Agenţiei
Naţionale Arheologice, autorizaţia de construire/desfiinţare pentru lucrările
din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din
zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător;

    c) asigură paza şi protecţia patrimoniului arheologic,
semnalînd de urgenţă instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii
despre orice nerespectare a legii;

    d) dispune de copii actualizate de pe Repertoriul arheologic
naţional şi de pe Registrul siturilor arheologice în partea ce se referă la
siturile arheologice din raza localităţii administrate şi verifică periodic, în
baza acestor documente, starea de conservare a siturilor;

    e) informează populaţia locală cu privire la siturile
arheologice din raza localităţii administrate, precum şi cu privire la măsurile
de protecţie a acestor bunuri culturale.

 Capitolul V

CONLUCRAREA ORGANELOR DE STAT CU ASOCIAŢIILE  ŞI FUNDAŢIILE OBŞTEŞTI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

   
Articolul 20.
Activitatea Parlamentului

    Parlamentul încurajează, în condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare, activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor obşteşti şi a
persoanelor particulare care îşi propun ca scop protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului arheologic.

    Articolul 21. Activitatea Guvernului

    Guvernul susţine, în condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare, activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor obşteşti privind evidenţa,
cercetarea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea
şi promovarea patrimoniului arheologic.

    Articolul 22. Activitatea Ministerului Culturii

    Ministerul Culturii oferă, la solicitarea asociaţiilor şi
fundaţiilor obşteşti, informaţii despre siturile arheologice, despre programele
de cercetare, conservare, restaurare a siturilor şi a bunurilor arheologice. La
rîndul lor, asociaţiile şi fundaţiile obşteşti pot participa la elaborarea
programelor de cercetare, salvare, protejare, conservare şi restaurare a
siturilor arheologice.

    Articolul 23. Activitatea asociaţiilor obşteşti

    (1) Asociaţiile obşteşti care, în baza statutului lor,
urmăresc protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic se bucură de
dreptul de a exercita controlul obştesc asupra protecţiei şi punerii în valoare
a siturilor arheologice.

    (2) Asociaţiile obşteşti au dreptul să ceară sistarea
lucrărilor de conservare şi restaurare dacă acestea periclitează integritatea
sitului arheologic ori ştirbesc valoarea lui istorică, intervenind pe lîngă
instituţiile de stat responsabile de protecţia patrimoniului arheologic cu
propuneri, probe şi avize documentate; să abordeze problema intentării unui
proces civil sau penal, precum şi să fie reclamant, în caz de încălcare a
prezentei legi.

    (3) Asociaţiile obşteşti, în scopul promovării patrimoniului
arheologic naţional şi al facilitării finanţării lucrărilor de cercetare şi
protecţie, pot crea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, întreprinderi şi
ateliere de conservare şi restaurare, pot organiza rute turistice, expoziţii,
pot deschide magazine şi edita tipărituri.

Capitolul VI

ZONE DE INTERES ARHEOLOGIC PRIORITAR

   
Articolul 24.
Zone de interes arheologic prioritar

    (1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic
prioritar este un obiectiv de interes naţional şi internaţional, iar protejarea
şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, în
condiţiile legii, o cauză de utilitate publică.

    (2) Finanţarea cercetării arheologice, a conservării,
restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic
prioritar se face de la bugetul de stat.

    (3) Cheltuielile necesare în vederea elaborării planurilor
de management, cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în
valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura,
prin cofinanţare, în condiţiile legii, şi din mijloacele autorităţilor
administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste situri.

    Articolul 25.  Măsuri de protecţie a zonelor de interes arheologic prioritar

    (1) Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror
teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a
prevedea măsuri administrative şi tehnice necesare pentru protejarea
patrimoniului arheologic şi punerea lui în valoare prin integrarea acestuia în
planurile de dezvoltare economică, socială şi teritorială a localităţilor.

    (2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1), autorităţile
administraţiei publice locale pot prevedea în bugetele proprii fondurile
necesare pentru a asigura:

    a) elaborarea şi, după caz, modificarea documentaţiei de
urbanism şi de amenajare a teritoriului în vederea includerii măsurilor
necesare de ocrotire şi de punere în valoare a patrimoniului arheologic;

    b) elaborarea reglementărilor speciale de protecţie a zonei
de interes arheologic prioritar;

    c) delimitarea zonei de interes arheologic prioritar şi
informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a acestei zone.

   
(3) Pentru realizarea prevederilor alin. (2), autorităţile administraţiei
publice locale beneficiază de transferuri cu destinaţie specială de la bugetul
de stat în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

    (4) Documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului
pentru zonele de interes arheologic prioritar se avizează în mod obligatoriu de
Ministerul Culturii şi de autoritatea administraţiei publice centrale în
construcţii şi se coordonează cu autorităţile administraţiei publice locale.

    Articolul 26. Organizarea pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar

    Metodologia de organizare a pazei speciale a siturilor de
interes arheologic prioritar şi modul de finanţare a acestor măsuri se aprobă
de către Guvern.

Capitolul VII

CERCETAREA, CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

   
Articolul 27.
Principii de cercetare, conservare şi restaurare a patrimoniului arheologic

    (1) Cercetarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului
arheologic se întemeiază pe principii şi norme ştiinţifice universal acceptate.

    (2) Cercetarea şi conservarea siturilor arheologice sînt
prioritare în raport cu lucrările de restaurare sau reconstrucţie.

    (3) Se stopează orice cercetare sistematică a siturilor
arheologice care n